Când crezi că ai scăpat …

te prinde orice țugulan care are habar de computere și care își propune să te găsească:

Facebook, cea mai laborioasă metodă de urmărire

Anunțuri

Monstrul este acolo și ne așteaptă

Un copil de 12 ani se zbate timp de 90 de minute zilnic, timp de 10 zile și descoperă o vulnerabilitate a lui Mozilla Firefox (articol aici). Consecințe minime, mai degrabă un exercițiu sau o testare în condiții limită.

Vizitatorii site-ului dedicat premiului Nobel pentru pace, care foloseau Mozilla Firefox, au fost atacați și infectați (silențios) cu un troian (articol aici). Foarte nasol, dar atacul era ”mulat” pe ținte de tipul home user.

Pentru avansați: atacurile asupra sistemelor informatice capătă noi dimensiuni. Atacatorii sunt mai subtili.

A trecut vremea ușilor trântite de tipul DoS (Denial of Service).
Numai puștii fără minte blochează server-e și numai cele prost sau de loc administrate cad pradă unor astfel de barbarisme.

Atacatorii ”serioși” se infiltrează și folosesc resursele disponibile fără să ”bușească” calculatoarele.

Nu ignorați pericolele, ignorându-le nu le faceți să dispară!
Dacă ar veni cineva la voi la ușă și v-ar spune, din senin, cum vă cheamă, unde lucrați, câți ani aveți și la ce bancă aveți conturile ați avea o senzație specială pe ceafă?

În câteva zile o să încerc să încropesc un îndrumar cu reguli minimale pentru oamenii normali :D.

Viitorul căutării sau viitorul Big Brother?

Acum 20 de ani, când am început să folosesc Internetul, Google era o companie în urcare. Eu și mulți alții ca mine nici măcar nu o percepeam ca o companie. Era o adunătură de entuziaști, plini de creier care explorau un domeniu ”on the edge”.
Ca să-i ajut în lupta cu giganții (dintre care doar Yahoo a supraviețuit) căutam și instalam add-on-urile lor pentru a le furniza informații despre navigările și căutările mele (știți voi povestea cu: Help us to make the product better …).
Sloganul ”Don’t be evil” nu exista la vremea aia.
Au trecut o grămadă de ani, Google este o forță!
Retrospectiv privind, acesta era destinul inevitabil a lui Google. Orice întreprindere care spune ceva trebuie să intre în zona business pentru a fi cunoscută și folosită.
Reflexul meu de a folosi Google ”din orice poziție” a început să fie cenzurat de ideea că entuziaștii au dispărut și o corporație s-a născut …

Ok, o să spuneți, care-i problema?
Problema e mare.
Am citit un interviu luat de un grup de jurnaliști lui Eric Schmidt, CEO Google.
În contextul definirii viitorului sistemelor de căutare el declară nonșalant că utilizatorii nu au nevoie de răspunsuri la întrebări ci au nevoie să li se spună ce să facă.
Nu, afirmația nu este scoasă din context! Brrr …
Pentru a rafina rezultatele căutărilor, Google ține minte informații legate de obiceiurile fiecăruia dintre cei care folosesc serviciul de căutare. În cazul în care folosiți și alte servicii și aveți un cont Google, lucrurile stau mai rău!
Cu aceste informații disponibile, posibilitățile de a le utiliza sunt nelimitate. Nu trebuie să ai imaginație prea bogată ca să te ia cu fiori. Google poate spune despre noi când suntem bolnavi (am căutat farmacii și medicamente pentru răceală), când plecăm în vacanță și unde am vrea să plecăm și tot așa.
Deocamdată îmi place să cred ca Google este fidel sloganului ”don’t be evil”.

Dar peste 5 ani? Datele alea nu pleacă nicăieri!

PS tehnic
Deocamdată pentru Firefox există o extensie numită Ghostery care blochează transmiterea de informații către sistemele de colectare a informațiilor. Problema acestei extensii este că se bazează pe liste nominale a sistemelor de colectare. Exista site-uri (cum ar fi iGoogle) care nu mai funcționează corect cu extensia instalată.