Andrei's Blog

"Toți suntem în șanț, dar unii dintre noi privesc spre stele." Oscar Wilde

  • Mulțumită lui Horia (iar) am zâmbit și am fost intrigat, în același timp.

    Uite care ar fi problema câinilor de companie din orașe și care este rezolvarea.

  • Descoperiri

    Uite ce am găsit (mulțumesc Geta :)):

    http://bradut-florescu.blogspot.com/

    Dacă vreți să vă aduceți aminte de problemele (mizeriile) zilnice, uite aici

  • Pe desktopul de acasă mi-am pus Linux! Distribuția Ubuntu 11.10 mai exact. E un calculator mai vechi, Core 2 Duo, cu doar 2 GB RAM.

    Windows 7 cu antivirus instalat mergea onorabil dar cu multiple blocaje.

    Făcând socoteala activităților de pe calculator am ajuns la concluzia că nu am nevoie de Windows.

    Ia să vedem ce fac:

    – Internet: Yahoo, Gmail, Facebook și diverse jocuri online ale copiilor

    nici o problemă dacă instalezi versiunea pe 32 de biți a lui Ubuntu

    – documente: câteva Word-uri, Excel-uri și vizualizare de PowerPoint-uri

    nimic deosebit, LibreOffice, care vine instalat automat cu distribuția, se descurcă mai mult decât onorabil

    – conectare la distanță la alte calculatoare de tip Windows (Remote Desktop)

    aici încă nu am rezolvat (nici nu am încercat încă) dar nu e grabă

    – am găsit Vinagre, care vine instalat cu distribuția și în două minute am rezolvat și conectarea remote

    Trag linie și uite că pentru ce folosesc eu calculatorul acasă NU am nevoie de Windows!

    Cât am mai avut Windows-ul instalat, am salvat ce aveam de salvat de pe discul 1 pe discul 2. Am făcut download imaginii ISO de la ubuntu.com, am băgat-o în unitatea de CD și am dat drumul instalării.

    Totul merge frumos. Găsește toate driver-ele, dacă aveți două discuri se instalează pe care vreți voi și știe să-și facă treaba fără să va bateți capul.

    Treaba neobișnuită este după aia.

    Dacă vreți să instalați un program nou trebuie să folosiți Ubuntu Software center. Seamănă cumva cu Apple sau Android market.

    Zic că este neobișnuit pentru că pentru Java runtime (adică acea Java care vă trebuie pe calculator ca să meargă unele jocuri), de exemplu, trebuie să luați programul de la Ubuntu și nu de la Java.com

    Cu un pic de bunăvoință nu sunt probleme, treaba cotoioasă este dacă nu îl găsiți acolo (Ubuntu Software Center).

    Deocamdată nu am nevoie de nimic în plus: Libre Office rezolvă cu documentele, FireFox merge minunat și dorm liniștit pentru că nu mai folosesc programe fără licență 😀

  • Mulțumiri lui Horia pentru descrețirea frunților.

  • What’s a Raspberry Pi?

    The Raspberry Pi is a credit-card sized computer that plugs into your TV and a keyboard. It’s a capable little PC which can be used for many of the things that your desktop PC does, like spreadsheets, word-processing and games. It also plays high-definition video. We want to see it being used by kids all over the world to learn programming.

    Interesant este că ideea dezvoltării unui astfel de dispozitiv a apărut fără ”ajutorul” crizei.

    Mai multe aici http://www.raspberrypi.org/sample-page

  • http://www.gaben.ro/2012/01/11/iarba/

    http://www.gaben.ro/2011/12/05/al-treilea-creier/

    și dacă aveți chef continuați Best of posts.

    Mulțumiri lui Mitica 🙂

  • Cum nu mai sunt în stare să eman nimic interesant, mă mulțumesc să-i citez pe alții.

    Încep cu Dalai Lama și cu un fragment de care sigur am mai auzit dar nu l-am aprofundat.

    Când Dalai Lama a fost întrebat ce îl surprinde cel mai mult la umanitate, el a replicat: ‘Omul. Deoarece își sacrifică sănătatea pentru a face bani. Apoi își sacrifică banii pentru a-și recupera sănătatea. Apoi este nerăbdător să vină viitorul mai repede și nu trăiește prezentul; rezultatul fiind că el nu trăiește nici în viitor, nici în prezent. Trăiește ca și cum niciodată nu o să moară și apoi moare fără să trăiască niciodată cu adevărat.’

    Titlul post-ului este fix al unui articol de pe cariereonline.ro ce merită 3 minute și o unitate mică de energie din voi 🙂

  • Am găsit în CIO Insight un articol ce merită amintit: The Great Vendor Quiz de John Parkinson.
    Există o grămadă de personaje care vor să vă vândă o grămadă de lucruri.
    Omul ăsta zice, și bine zice, că nu îți poți permite să-i ignori pe toți și nu poți sta de vorba cu fiecare.
    Ce-i de făcut?
    El propune o serie de cinci întrebări care vor cerne o parte importantă din multitudinea de oferte. Deși întrebările vin din zona afacerilor, cu puțină imaginație se pot adapta și pentru alte situații.
    Iată întrebările, în traducerea și interpretarea aproximativă a subsemnatului.
    1. Ce știi despre compania mea?
    2. Ce știi despre domeniul în care îmi desfășor activitatea?
    Dacă nu știi nimic, cum crezi că este posibil să-mi vinzi ceva ce îmi poate fi de folos?!?
    3. Afacerea mea are unele particularități, serviciile și produsele oferite se potrivesc specificului meu?
    4. Ce se oferă deosebit față de restul furnizorilor? Ceea ce este deosebit, este necesar afacerii mele?
    5. Dimensiunile afacerilor sunt comparabile?
    Nu e bine să fii cel mai mare client și nici unul dintre cei 20.000 de alți clienți

    Dacă un furnizor răspunde ”corect” la întrebările astea, nu înseamnă că va deveni și partener. Înseamnă doar că s-a calificat în runda următoare 🙂

  • te prinde orice țugulan care are habar de computere și care își propune să te găsească:

    Facebook, cea mai laborioasă metodă de urmărire

  • Am avut nevoie să transmit, în scris, o parte din gândurile mele și m-am lovit de o problemă neașteptată: habar nu am să înjur într-o formă corectă.
    Gramatica este o amintire îndepărtată din care au rămas câteva reguli și câteva expresii ce sunt păstrate fără explicațiile aferente.
    Când a fost nevoie să scriu futu-i, am avut o intuiție bazată pe regulile din memoria ancestrală dar, la mă-sii, a trebuit să apelez la articolul diactriticei.
    Dincolo de faptul că am învățat câte ceva, am râs cu lacrimi citind și cele câteva comentarii de tipul ”N-ai zis nimic de câți de “i” se socotesc când mai pomenești de morți și de mă-sa :)”